Pe scurt
- Semnul principal este sângerarea vaginală după menopauză; orice astfel de sângerare trebuie verificată de medic.
- Cei mai importanți factori de risc sunt obezitatea, diabetul și excesul de estrogen; există și forme ereditare, precum sindromul Lynch.
- Diagnosticul se pune prin ecografie transvaginală și se confirmă prin biopsie de endometru sau histeroscopie.
- Majoritatea cazurilor sunt descoperite în stadiul I, când supraviețuirea la cinci ani depășește 80–90%.
- Tratamentul de bază este chirurgical (histerectomie, de regulă laparoscopic); la femeile tinere cu forme incipiente există și tratament conservator, care păstrează fertilitatea.
Ce te-a adus aici?
„Am o sângerare după menopauză.”
De cele mai multe ori are o cauză benignă, dar orice sângerare după menopauză trebuie verificată de medic, chiar dacă a apărut o singură dată.
Ce semne contează →Programează un consult →„Am primit un diagnostic.”
Majoritatea cazurilor sunt descoperite în stadiul I. Înainte de operație, o a doua opinie te ajută să știi că planul propus e cel potrivit pentru tine.
Opțiunile de tratament →A doua opinie în cancerele ginecologice →„Citesc pentru cineva drag.”
Poți face tu programarea și o poți însoți la consultație.
Ghidul pentru familie →Programează pentru ea →Ce este cancerul endometrial
Endometrul este mucoasa care căptușește interiorul uterului și care se reface în fiecare ciclu menstrual. Cancerul endometrial apare când celulele endometrului se multiplică anormal și pot invada peretele uterului (miometrul) și, mai departe, alte organe. Este cel mai frecvent cancer ginecologic în țările dezvoltate.
În fiecare an, peste 320.000 de femei din lume sunt diagnosticate cu cancer endometrial. Este mai frecvent în țările dezvoltate, unde riscul pe parcursul vieții este de aproximativ 1,6%, și apare mai ales după menopauză. Vestea bună este că, de cele mai multe ori, boala dă devreme un semn clar și este descoperită într-un stadiu incipient.
Simptome
- sângerarea vaginală sau spottingul după menopauză, cel mai important semn;
- la femeile înainte de menopauză: sângerări între menstruații, menstruații foarte abundente, prelungite sau frecvente;
- secreții vaginale anormale;
- dureri pelvi-abdominale, durere în timpul contactului sexual sau la urinare, în stadiile mai avansate.
Orice sângerare după menopauză trebuie verificată de medicul ginecolog, chiar dacă a apărut o singură dată. De cele mai multe ori are o cauză benignă (de exemplu polipi sau atrofia endometrului), dar este și primul semn al majorității cancerelor endometriale.
Ai avut o sângerare după menopauză?
Nu trebuie să ghicești singură ce înseamnă. De cele mai multe ori are o cauză benignă, dar trebuie verificată de medic, chiar dacă a apărut o singură dată.
Factori de risc
Majoritatea factorilor de risc au în comun expunerea prelungită la estrogen, neechilibrată de progesteron:
- obezitatea, cel mai important factor de risc modificabil;
- diabetul și rezistența la insulină;
- lipsa sarcinilor, prima menstruație la vârstă mică și menopauza tardivă;
- terapia cu estrogen fără progesteron și tratamentul cu tamoxifen (folosit în cancerul de sân);
- hiperplazia endometrială atipică, o leziune care poate precede cancerul;
- factorii ereditari, responsabili de 2–10% din cazuri, mai ales sindromul Lynch;
- vârsta.
Riscul scade prin menținerea unei greutăți sănătoase, activitate fizică, sarcini și alăptare și folosirea contraceptivelor orale.
Diagnostic
- Ecografia transvaginală: măsoară grosimea endometrului; un endometru îngroșat la o femeie după menopauză necesită investigații suplimentare.
- Biopsia de endometru: confirmă diagnosticul. Se poate face în cabinet sau prin histeroscopie, care permite vizualizarea directă a cavității uterine și prelevarea țintită a țesutului.
- RMN-ul pelvin: arată cât de adânc a pătruns tumora în peretele uterului și dacă a ajuns la colul uterin.
- CT-ul sau PET-CT-ul: folosite în formele cu risc crescut sau avansate, pentru a căuta extinderea bolii.
Testul Babeș-Papanicolau nu este o metodă de depistare a cancerului endometrial: este normal la jumătate dintre paciente. Pentru femeile fără simptome nu există un screening de rutină; importantă este reacția rapidă la primul semn.
Tipuri și stadii
Majoritatea cancerelor endometriale (75–90%) sunt carcinoame endometrioide, legate de excesul de estrogen și cu evoluție de obicei favorabilă. Mai rare și mai agresive sunt carcinomul seros, carcinomul cu celule clare și carcinosarcomul. Astăzi, tumora este analizată și molecular (status POLE, MMR, p53), ceea ce ajută la estimarea riscului și la alegerea tratamentului.
Stadiul se stabilește după clasificarea FIGO, în principal pe baza operației:
- Stadiul I: tumora este limitată la corpul uterului: invadează mai puțin de jumătate din grosimea peretelui uterin (IA) sau jumătate ori mai mult (IB).
- Stadiul II: tumora invadează țesutul colului uterin, dar nu depășește uterul.
- Stadiul III: tumora depășește uterul, dar rămâne în pelvis: seroasa uterului, ovarele sau trompele (IIIA), vaginul (IIIB) ori ganglionii limfatici pelvini sau para-aortici (IIIC).
- Stadiul IV: tumora invadează vezica urinară sau intestinul (IVA) ori are metastaze la distanță (IVB).
Tratament
Tratamentul se decide în comisia multidisciplinară, în funcție de stadiu, de tipul și profilul molecular al tumorii, de vârstă și de dorința de a avea copii.
Chirurgia
Aproximativ 90% dintre paciente sunt tratate chirurgical. Operația standard este histerectomia totală cu îndepărtarea ambelor ovare și trompe, efectuată de preferință minim invaziv (laparoscopic). Ganglionii limfatici sunt evaluați de regulă prin biopsia ganglionului santinelă, care evită îndepărtarea tuturor ganglionilor și reduce complicațiile. În stadiile avansate, scopul este îndepărtarea întregii tumori vizibile.
Tratamentul care păstrează fertilitatea
La femeile tinere cu cancer endometrioid în stadiu foarte incipient, bine diferențiat, care își doresc o sarcină, se poate face un tratament conservator cu progestative (pe cale orală sau prin sterilet hormonal), cu urmărire atentă prin histeroscopie și biopsie. Decizia se ia doar după o evaluare riguroasă, într-un centru cu experiență.
Radioterapia
După operație, în funcție de riscul de recidivă, se poate recomanda brahiterapia vaginală (preferată pentru că are mai puține efecte adverse) sau radioterapia externă. Radioterapia poate fi și tratamentul principal când operația nu este posibilă.
Tratamentul sistemic
În stadiile avansate sau în caz de recidivă se folosește chimioterapia (de regulă carboplatină și paclitaxel). La tumorile cu deficit de reparare a ADN-ului (dMMR), frecvente în sindromul Lynch, imunoterapia asociată chimioterapiei a îmbunătățit semnificativ rezultatele. Terapia hormonală cu progestative este o opțiune în tumorile bine diferențiate, cu receptori hormonali.
După tratament
Urmărirea se face prin consult ginecologic la 3–4 luni în primii doi ani, apoi la 6 luni până la cinci ani, și prin imagistică atunci când este nevoie. Majoritatea recidivelor apar în primii trei ani, cel mai des în vagin; recidivele vaginale au cel mai bun prognostic și pot fi tratate cu radioterapie.
Prognosticul este în general bun: în stadiul I, supraviețuirea la cinci ani depășește 80–90%. Femeile diagnosticate cu cancer endometrial și istoric familial de cancer de colon sau endometru ar trebui evaluate pentru sindromul Lynch, care contează și pentru rudele lor.
Cine te consultă
Prof. Dr. Gheorghe Peltecu este chirurg ginecolog oncolog. Consultă și operează în București, iar fiecare caz oncologic este discutat în comisia multidisciplinară (tumor board) înainte de decizia de tratament.
- 35 de anide experiență în cancerele feminine
- peste 4.000de intervenții pentru cancere ginecologice
- peste 200de lucrări științifice, verificabile în PubMed
- primul și singurul român membru al Society of Pelvic Surgeons;
- fondator al Societății Române de Oncologie Ginecologică și pionier al tumor boards în România;
- formare la Mayo Clinic și Memorial Sloan Kettering Cancer Center.
„Pentru mine nu doar diagnosticul corect, ci și felul în care mi-a fost transmis a contat extraordinar de mult. Recomandările dlui profesor Gh. Peltecu au fost de neprețuit. Rar întâlnești un medic de talia sa… ca o enciclopedie și totuși atât de apropiat de pacienții săi.”
Mai multe despre Prof. Dr. Gheorghe Peltecu →
Cum te programezi
Ne lași numărul
Completezi formularul sau suni la 0748 882 324. Alegi intervalul în care te putem suna.
Te sunăm
Te sunăm în intervalul ales și stabilim împreună data consultației.
Vii la consultație
La Nativia, în București. Pornim de la o discuție despre situația ta; poți veni însoțită.
Ai o întrebare despre cancerul endometrial?
Întrebi anonim, iar echipa medicală îți răspunde pe scurt și pe înțeles. Datele tale nu apar nicăieri.
Ai deja un diagnostic? Cere a doua opinie
Înainte de o operație sau de un tratament oncologic, o a doua opinie te ajută să înțelegi diagnosticul și să știi că planul propus e cel potrivit pentru tine.
Ghid complet: cancer endometrial
Simptome și leziuni
Afecțiuni înrudite
Cercetarea Prof. Peltecu despre chirurgia care păstrează fertilitatea
Contribuții publicate în reviste medicale internaționale, verificabile prin DOI și PubMed.

